The Guard 2011 Romanian

Posted by on August 2, 2012

movie image

Download subtitles of The Guard 2011 Romanian

Traducere: Yoshi
Nu cred că mămica ta
a fi prea fericită acum.
Ce mișto zi afurisită!
– Cine dracu’ ești?
– Sergent Aidan McBride.
– Nu te cunosc.
– Numai ce m-au transferat din Dublin.
– A, un orășan!
Iar eu, mi ți-s un simplu sătean!
– Singur?
– Un sătean singuratic.
– Simplu.
– Simplu. Am crezut c-ai zis singuratic.
– Nu auzi prea grozav.
– Mai ai încă destul.
– Totdeauna beau cafeaua cu lapte.
Mi-au spus că ai băut capuccino.
Ce dracu’ face ăsta aici?
E fotograful pentru anchetă; ce-i cu tine?
Ți-ai ieșit din minți?
– Mick, ieși afară, ce mă-ta faci?
Am ceea ce-mi trebuie, Gerry.
Splendidă rană prin împușcare!
Băiatu’ mă îngrijorează.
Aș descrie pasiunea lui
pentru fotografie ca morbidă.
Seamănă cu Randon Foley.
Îl cunosc pe taică-său…
care-a fugit cu vară-mea de-a doua.
Pe lîngă asta,
zace într-un scaun cu rotile!
– A avut – cum zici că se cheamă asta?
– Paralizie.
Da, spastică.
Se rostogolește afară.
Randon Foley. Stai să caut.
Am zis că seamănă cu Randon Foley,
n-am zis că e Randon Foley.
Poți s-o scoți?
După Biblie, presupun
că e latura religioasă a lui Sat.
Era băiat frumos,
cu o gură frumoasă.
Sunt cam confuz
despre însemnătatea oalei.
– Poate planta e un reper?
– Planta? Ieșit din comun.
– Ce dracu’ faci?
– Am un talent, nu ți-a zis nimeni?
– Demonstrativ.
– N-ai atins nici-odată un cadavru?
– E formidabil!
– Nu cred că tu…
Îmi place cînd glumești, dar cu calm.
Ai știut asta, așa-i?
De ce nu ești ca orice american,
cum e prostovanul de Barack Obama?
Ți-aș zice ceva.
– Sunt bani în casă?
– Ce? Nu.
– Vreau să zic – nu m-am uitat.
– N-ai verificat dacă erau bani!
Acum ești agent.
5 1/2.
5 1/2.
– Ce dracu’ ar însemna asta?
Era un film: 8 1/2 al lui Fellini.
E și-un film care se cheamă Șapte.
Sunt multe filme cu numere
ca titlu, pot să-ți spun.
Crezi că-i treabă de poliție?
Poate-i a cincea victimă a ucigașului.
Continuă.
Poate-a omorît deja 4 oameni
iar unu-i mutilat.
I-a tăiat picioarele cumva,
că jumătatea există.
Deci, a cincea victimă…
Interesantă ipoteză.
Zici c-ar putea fi un ucigaș în serie.
E o posibilitate.
Asta trebuie să fi fost aici de la început.
Iepuri.
Sergent Gerry Boyle, magazinul poliției.
Hei, copoiule! Am informații
despre crima de ieri.
Ce crimă?
Cîte crime cunoști în ultimele 24 de ore?
E-o treabă pe care
tu și cu noi trebuie s-o știm.
E-o nebunie!
Ai informații, sau te joci singur?
– Cum te cheamă, Boyle?
– Sergent Gerry Boyle.
Ultimul dintre independenți.
Crima mai exactă e în scrisoare.
Aia cu simboluri oculte.
Simboluri oculte, da?
Știi ce înțeleg prin termenul “ocult”?
Aleister Crowley
Anton LaVey …
Simon Magus, ceva de soiul ăsta?
Bine, excelent, aplaud, ai să primești
un buchet de trandafiri roșii.
Oricum, Billy Devaney a făcut-o.
El face magie neagră cu un “M”.
Da, mi-a spus astă noapte că era beat.
Billy Devaney n-ar face rău unei muște.
N-a făcut nimic unei muște,
ci-a tras un glonte în omu’ tău.
– Punct lovit, pot să spun?
– Da, Bozo – clovnul blestemat.
Bozo – clovnul blestemat.
N-am știut că a venit circu-n oraș.
Micul Billy Devaney, ucigaș în serie?
E-un individ drăguț.
Andy Murray, blestematule!
N-ai să joci tenis pentru mult timp.
Eu joc squash.
Unde te-i duce nu se joacă squash.
Ted Bundy, cel din vest.
– Deci.
– Ești italian?
Nu! Nu-s mîncător de broaște.
– De ce cred toți asta?
– Fiindcă arăți a italian.
– Măgarii dracului!
– Nu-i italian?
Am văzut c-ai fost arestat pentru zoofilie.
Asta a fost acum mulți ani;
Credeam că nimeni nu-și mai amintește asta.
– Asta i s-a întîmplat și lui Polanski.
– Era o oaie, sau ce?
Era un miel.
Nici măcar n-am știut că-i interzis
s-o faci cu un miel, știi?
Ți-ai făcut-o singur – s-ar zice, Billy.
Ce zic părinții tăi?
Devaney, unde-ai fost aseară pe la nouă?
Unde-ai fost?
Prin Handly’s la Joey
Bennett, dîndu-i în cap…
pînă și-a pierdut cunoștiința.
De ce…
De ce l-ai lovit pe Joey Bennett…
M-a provocat.
Uite, băurăm puțin…
El scoate un pistol,
și începe cu datornicii cu 200€.
Mi-a împrumutat un computer
acum un an.
Și-i zic: dă-mi computerul
și-ți dau dolari.
M-a scos din sărite
țipînd pentru banii ăia.
Așa că am apucat primul lucru la îndemînă.
Și-a fost vechiul Blunderbuss,
pe care-l am de la bunicu’.
– Antic, nu?
– Blunderbuss.
I l-am arătat și brusc
l-am și pocnit cu el în cap.
A fost crud, mărturisesc.
Ce tot spui?
L-ai împușcat în cap.
I-ai vîrît pagini din Biblie în gură…
I-ai pus o oală deasupra
și-ai pictat 5 1/2 pe perete.
– Doamne, nu-i adevărat.
Mă ții aici din greșeală.
La naiba, credeam că-i
vorba de Joey Bennett.
Crima brutală din casă.
– Ce?
– A fost la ora nouă, așa-i?
– Am fost pînă după 10 în Handly’s,
am 20 de martori.
Și atunci Joey Bennett încă trăia,
nu mă poți prinde cu asta.
Îl apucase amokul pe mine,
cu buzele lui plesnite.
– Ai spus că era fără cunoștiință.
– Da, era fără cunoștiință.
Și atunci și-a revenit.
– Și asta-i tot?
– Asta-i.
– Are vre-o plîngere?
– Nu, n-are nici-o plîngere.
Ne-a atras atenția, fiindcă seamănă.
Du-te la Joey Bennett,
să vedem ce-are de spus.
Să vedem dacă-l putem pedepsi
pentru impostură asupra poliției.
Și atunci, acuzația e de furt
și posesie ilegală de armă.
– Hai!
– Sunt gata, sergent!
– “Sunt gata, sergent”.
Se crede în Detroit.
– Maică-ta.
Prognoza e 6 pînă la 8 săptămîni.
– Așa mi-au spus.
– Cît timp e așa.
Arată bine, sănătoasă.
Ce contează e că trebuie
văzut pe dinăuntru, nu pe-afară.
Te mănîncă.
Le doresc să aibă dreptate.
Asta-i tot.
Ce citești?
N-am avut de-aface cu rușii.
Ia prea mult timp al doilea pahar.
– Dostoevsky, nu?
– Zău, ăsta-i cel mai mare păcătos.
Gogol a fost bun.
Cîte-odată, era țicnit.
Bine trist.
– Ți-e de folos aici?
– E bine, cred.
Sunt atît de plictisitori.
– Cine?
– Pacienții, inclusiv eu.
Cred că au dreptul să fie destinși.
Dar de ce nu le-arăți asta?
– Să beau nu e puțin devreme?
– Ești încă de servici?
Am fost toată după amiaza.
Îmi ții logosul ăsta acum,
sau ai ceva să-mi spui?
Crima e mai mult după teorie,
victima fiind John Doe.
– Un john doe?
– Da, asta înseamnă că noi n-am…
Știu ce dracu’ înseamnă, continuă.
Numele și adresa erau false;
I-am trimis amprentele.
– Mai mult? Mă plictisești.
Am primit un telefon despre dosar,
azi noapte – un FBI-st.
Agent special Wendell Everett.
– Și ce?
– Poate-i vorba de crimă…
și are profilul psihologic
al criminalului sau altceva.
E vorba de trafic de stupefiante.
E așa, sau au o vreo piatră
furată de la muzeu.
Trafic de droguri, asta-i interesant.
Da, al dracului de interesant.
Stînd pe-un chei într-o ploaie lungă…
așteptînd o barcă…
care nu mai vine, e interesant!
Adu-mi acu’ o halbă.
Am găsit o navă de vreo 18 metri
pe nume Annabel Lee.
I-am pierdut urma 3 săptămîni în urmă
cînd a plecat din Republica Dominicană.
Departamentul Droguri crede că are
la bord cocaină de vreo de 500 milioane.
– Ei vor…
– E-o juma’ de miliard, băieți!
Juma’ de miliard!
Mulțumesc, inspector Stanton,
da, e-o jumătate de miliard.
Daaa!
Ăia pe care-i bănuim de-a fi amestecați…
Francis Sheehy Skeffington, e din Dublin.
– Următorul.
– Liam O’Leary, și el din Dublin.
– Următorul.
– Clive Bruce din Londra.
– Următorul.
– James McCormick din Limerick.
Ăștia sunt extrem de periculoși și dacă…
dacă tu…
– Da, sergent?
– Am crezut că-s doar traficanți de droguri.
– Scuză-mă, ce?
– Credeam că-s doar traficanți de droguri…
și mexicani.
– Au un singur nume…
– E un singur nume pentru dvs, dle…
Dar n-am să specific.
Oricum, după cum spuneam…
sunt oameni extrem de periculoși..dacă tu…
– Curier de droguri.
– Asta a fost destul, Boyle.
– Îmi cer scuze.
– Ce scuze?
– Știi tu ce.
Pentru afirmațiile tale
rasiste – între altele.
Sunt irlandez, Dle!
Rasismul e parte din cultura mea.
Asta a fost destul, pune-ți ghioaga pe noi.
– Ești al dracului de sîcîitor.
– Du-te-napoi oriunde la Dublin.
– Te retrag din anchetă, Boyle.
– Stai jos!
Nu, zău! nu în fața americanilor.
– Doar vroia să ne necăjească.
– Și mi-a deranjat lectura intenționat!
Vroiam cîteva pasaje nostime,
nu te prosti cu asta.
O juma’ de miliard de cocaină
crezi că e nostim?
Valoare pe stradă!
– Scuză-mă?
– Valoare pe stradă.
Tu spui tot timpul că drogurile
fac pe stradă 10 sau 20 milioane…
sau juma’ de milion de dolari.
Vreau să știu în ce stradă e așa,
fiindcă pe- aici nu se cumpără cocaină.
Destul Boyle, avem timp destul
pentru inteligența ta astăzi…
dacă continui așa vei fi suspendat.
– Mă îndoiesc.
– Te îndoiești?
Îndrăznești să spui atîtea în contra…
că dacă eram în Atlanta…
– Nu suntem în Atlanta, presupun.
Dacă eram în Atlanta erai arestat…
și dădeai cupoane la pietoni.
– Boyle asta a fost, ești…
– Conduci la 3 în loc de 4.
– Ce vrei să spui?
– Moartea lui McCormick.
Ce te face să crezi că-i mort?
– Sper că-i mort, că-i la morgă.
– Schopenhauer.
– Nietzsche, aș fi zis.
– Nietzsche.
– N-ai citit pe Nietzsche
– Welwaar. Antichristul.
– Dă-mi un citat!
– Orice nu mă omoară…
– Drace, orice plod știe asta.
– Bertrand Russell.
– Bertrand Russell, te auzi ce spui?
Englez, în orice trebuie
să fie enlezii dracului!
Numește filozoful tău favorit
și pariez că-i englez.
E un welsh!
– Bertrand Russell a fost welsh.
– Bertrand Russell a fost welsh?
Nu știu, nimeni nu s-a
interesat că-i welsh.
– Dylan Thomas?
– Cum ți-am spus!
Mulțimea nu va striga Hosanna…
pînă cînd vei călări pe-un măgar.
Nietzsche.
– Da, asta-i bună.
– Frumos citat.
– Drace!
– Poliția.
Nu te-ai grăbit, te cunoști.
– E ceva special, copoi?
– Nu, nici-o problemă.
De ce dracu’ ne-ai oprit, atunci?
– Mă scuzați?
– De ce ne-ai reținut?
– Tîmpitul dracului!
– Ieșiți cu toții!
– Simpatici amici ai.
– E-un englez – ce știi tu.
– Vă rog, identificați-vă!
– Vii din Dublin, așa-i?
– Vă rog, buletinele!
– Cum te cheamă?
Știu mulți agenți în Dublin.
– Știi mulți agenți în Dublin?
– E un om drăguț!
Nu doare să fii prietenos, cum te cheamă?
Hai s-o sfîrșim.
Cum te cheamă?
– McBride.
– Îl știu pe McBride.
– N-avem nici-un McBride – așa-i Liam?
– Da, Francis.
– Trebuie să ne folosim de numele real?
– Acum nu mai contează, Liam.
– Ai dreptate.
– Știm totul despre Mc Bride.
– Nu știți nimic despre mine.
– Stai, McBride – n-are sens.
– Stai, McBride.
– Întoarce-te. Fii un băiat de treabă.
Nu, o iau așa cum e – cu voia dvs.
– Asta arată ce laș ești.
– Cum vreți.
– A considerat corect.
– A fost cu asta foarte filozofic.
– Și, mergem?
– Tre’ să aruncăm cadavrul.
– Nu fac muncă fizică.
– Nu, zău!
Nu cînd sunt la lucru
și un traficant international de droguri…
n-a avut experiența necesară
în ridicarea de greutăți.
– Spre vest.
– Ai fost deja în Irlanda, Wendel?
– Nu, nu pot zice.
– De unde ești de origine?
Origine? Wisconsin.
Unde în Wisconsin?
– Canosia.
– Canosia, Wisconsin.
– Cum găsești Tennessee?
Cum știi c-am fost în Tennessee?
După cum ai oprit, dincolo de unirea
bifurcării spre Knoxville.
– Mă cercetezi, sergent?
– Mi-ai făcut la fel.
– Scuze, n-am avut timp de asta.
– Sigur, ești ocupat, știu.
– Știi încotro m-aș duce?
– Nu, unde ți-ar place?
– La Tupelo, unde s-a născut regele.
– Mississippi. Nevastă-mea e din Jackson.
– De cînd ești căsătorit?
– 8 ani.
– Copii?
– Doi băieți.
– Stoke are 5 ani; Huey – 3 luni.
– Am o poză.
– Nu vreau să văd.
– Scuză-mă?
– Nu vreau să văd.
Toți copii arată la fel.
Cînd un copil nu arată ca toți ceilalți…
trebuie să fie unul urît.
Deci, dacă nu vrei să-mi arăți
un nasol, n-am să-l văd.
– E cam obraznic!
– Poate, da – poate, nu.
– E, precis!
– Și mie mi-ar place o familie.
Sunt prea mult pe drum,
dar mă străduiesc acum.
Nu cred că trebuie să-mi
povestești despre asta.
S-o corectez, introduc cocaină
– Da, sună trăznit, dar ai dreptate.
– Creaturi mintoase, trebuie
să le respecți spiritul inventiv.
– Nu, sergent, nu trebuie.
– Bun așa.
– Ai fost vre-odată în US?
– Da, o dată – în Disneyland.
– Fiind copil, cu familia sau cum?
– Nu. Anul trecut.
– Prietena?
– Nu, n-am.
Doar ai fost la Disneyland.
– Da, a fost nostim.
M-am pozat cu Goofy.
Goofy e favoritul meu.
Nu știu cînd ești tembel,
și cînd ești deștept.
Sergent Boyle?
Cred că ceva nu-i în regulă, fată.
Asta-i o noapte nepotrivită.
– Scuză-mă?
– Ești la servici?
Nu, soțul meu e dispărut.
Doamne, regret, nu zău!
Mă simt doar mai puțin comfortabil.
O cană de ceai.
Deci spui că soțul ți-a dispărut;
N-am reținut numele dvs.
– Da, cred că soțul meu a dispărut.
– Numele?
– Aidan McBride.
– Aidan McBride! Agent Aidan McBride?
Da, zice că lucrează astăzi.
– De cît timp e dispărut?
– De astă noapte.
Nu e demult, poate e undeva la o băutură.
El nu e băutor.
El nu e băutor…
M-a sunat pe la 8, în drum spre casă.
L-am sunat la mobil,
dar nu l-am prins.
N-a fost nici-un accident după cîte știu.
Sunt acasă.
Ar putea fi ceva cu serviciul?
Vreți să spuneți ceva secret cu mafia?
Nu e ceva de felul excitant ca în Limerick.
– De cînd sunteți căsătoriți?
– Trei ani.
– De unde sunteți? România?
– Croația.
Croația. Croația e bună la fotbal.
Așa au fost dintotdeauna.
Uitați-vă, sunt sigur
că-i o explicație simplă.
Dacă mîine încă nu vom auzi
ceva în totalul de 24 de ore…
atunci voi merge la “Persoane dispărute”
Cînd au fost ultima dată la TV?
– Scuzați?
– APB. “Persoane dispărute”
Am dat pe cineva la “Persoane dispărute”
Și pînă acum n-ați auzit
de asta nimic, așa-i?
– Din nou, mulțumesc!
– Succes. La revedere.
Cam răcoare afară, nu?
Sunt impresionat, sergent.
Am fost al patrulea la Olimpiadă
– Aiurea!
– Seoul, în ’88.
Îmi plac sud-coreenii, mîncare bună.
– Aiurea!
– Nu, 1500 m liber.
Am mers la bronz, dar cei 2 germani…
n-am fost pregătit de rahatul de Salnakov.
Trebuia să fi cîștigat la “spate”.
Rușii nu știu cînd pierd.
Să-i vezi la golf.
– Ai fost al patrulea la Olimpiadă?
– Nu primești nimic pentru locul patru.
E-o lume crudă.
În Canosia, Wisconsin ai zice…
– Că ai crescut în mizerie?
– Ce?
Ai crescut în mizerie,
sau nu în Canosia, Wisconsin.
Nu, n-am crescut în mizerie.
Te va surprinde, sergent Boyle,
sunt dintr-un mediu privilegiat.
Vreau să spun universitar: Yale.
Am absolvit la Rhodes.
– N-ai habar ce-i asta.
– Știu ce este Rhodes.
– Da, spune!
– Kris Kristofferson.
Da, Kris Kristofferson
a fost la Rhodes, așa-i.
Mediu privilegiat, a?
Verile la Hamptons,
schi la Aspen, și alte chestii.
Schi, a?
Am crezut că negrii nu por schia.
Sau, poate, înnota…
Ce-ai plănuit pentru azi?
Nu știm cine l-a ucis pe
McCormick și de ce…
și nu sunt urme patologice
la scena crimei…
Așa c-am crezut să pieptănăm cartierul…
unde s-a descoperit cadavrul
să vedem dacă cineva a auzit ceva.
Trebuie să considerăm faptul…
că McCormick a căutat un loc pe mal
să-și livreze drogurile.
Sergent?
Scuze, am pierdut ce mi-ai spus.
Noi, tu și eu.
E ziua mea liberă, ți-am spus?
Asta-i ziua ta?
E stabilită de mult de Stanton.
– Am dreptul ăsta?
– Investigăm o crimă…
și transportăm o juma’ de milion…
– Miliard.
– Juma’ de miliard de cocaină,
iar tu-mi spui că ai azi zi liberă!
Ăstea 24 de ore n-au nici-un efect.
24 de ore n-au nici-un efect!
Se spune totdeauna în seriale,
dar n-am nici-o experiență…
Și-apoi, de ce repeți orice spun?
Ce faceți, doamnă?
Sunt agentul special FBI Wendell Everett…
Pot să vă-ntreb ceva?
E un negru la ușă.
Nu vorbiți engleza?
Ce pot face pentru dvs?
Nici dvs nu vorbiți engleza!
Aici e Irlanda. Dute-n Anglia,
dacă vrei să vorbești engleza.
Vreau să vă arăt cîteva poze
să-i identificați pe cîțiva…
de-acum cîteva zile.
– Ăsta.
– Nu, ăsta, n-aș spune.
Îmi cer scuze,
trebuie să-mi repar lampa.
E un cadou de ziua de naștere
de la mătușa mea din Australia.
Bună ziua.
E ceva ce-aș putea…
Încotro ne duci cu jocurile tale?
Am comandat o cameră în G.
– N-am anulat-o.
– Noi nu…
suntem oficial în G?
Că le place sau nu.
– Deci, ei “da” cu sergent Boyle.
– E-un tip puternic!
– Se spune că puterea corupe.
Eu sunt sigur corupt,
iar voi veți fi curînd-curînd.
– Sunteți de la FBI?
– Da.
Unitatea de Studiu al Comportamentului?
Nu, eu sunt de la Cercetări Trafic Stupefiante.
– Droguri!
Ce faceți, coborîți!
N-avem condiții insalubre
pentru cei în vîrstă.
– Asta-i ce zice mama dintotdeauna.
– Sergent!
– Nu trebuie s-o ascultați…
Ar putea să-ți fie tată.
Poți să te gîndești cînd ne regulezi,
ceea ce e excitant!
– Oricum, ai o minte morbidă.
– Sunt îndragostită!
– Ce-a fost clicul ăsta?
– O poză sergent, uite.
– Că ai oprit în arhivă.
– Am pus ceva în arhivă.
Omul e obsedat.
Un sutien!
– Mărturisesc, am sîni mici.
Și un penis mic.
Sgt. Sergent!
Cum vă simțiți, dle?
– Agent special Wendell Everett.
– Domnule?
– Domnule?
L-ai văzut pe-aici?
Cine-i ăsta?
Nu vorbești engleza?
– Asta-i viața.
– Presupun că ești fericit la serviciu.
Sunt extenuat, n-am putere.
Atunci ai o bună evaluare
a afacerilor agenției.
Da, 5 stele.
Îmi doresc să-mi fi adus cătușele.
Întotdeauna este o altă dată.
– Ești constrînsă?
Numai de tine, sergent. Numai de tine.
– La dracu’
Nu înțeleg: doar fiindcă n-a
avut curaj, s-a sinucis?
E un loc ideal de sinucidere.
Mulți localnici s-au înnecat aici.
De aceea trebuie să știm dacă
primadona a fost amestecată.
Nu cred că s-a sinucis.
– Nici eu. Nu era suficient de deștept.
Dacă nu-i sinucidere, e crimă.
– Crimă?
– Crimă sau omucidere.
Pot gîndi că Aidan n-ar fi
făcurt una sau cealaltă.
– E polițist.
Cineva a avut ceva contra lui.
E-o ipoteză mai bună
ca sinuciderea, după mine.
Poți să-mi spui ceva ce poate fi reper?
– Ceva personal.
– E homosexual.
– E homosexual. Deci…
– Da, știu ce înseamnă.
Nu m-am gîndit.
Crezi c-a avut o întîlnire cu cineva
și ăsta l-a lovit?
A, știi, ce fac ei de obicei?
– Un gigolo?
– Da, un gigolo.
Nu, aici nu sunt gigolo,
după cîte știu, poate doar în oraș.
De ce te-ai măritat cu el?
Pentru viză, presupun.
– Rămîne între noi.
– Da, îmi trebuia viza și părea…
– Respectabil?
– Da, foarte respectabil.
– Mișto țoale, poți să ne zici ceva anecdote?
– Hai sictir, sergent.
O sticlă de whisky și-o dublă
pîn-o aștept.
– Și dvs?
– Guinness.
2 Guinness, barman!
Dacă grasu’ zice: dacă ai grijă
să nu bei prea mult…
e fiindcă n-ai încredere;
Dacă o faci…
– Ai găsit ceva?
– Nimic. Oamenii aici…
– Știu, pare că-i în Compton?
– Exact, au tendința să nu vorbească cu poliția.
– Mulți din ei nici nu vorbesc engleza.
– Vorbesc destul engleza, galeza.
N-ai învățat la Langley?
Nu, nu m-au învățat la Langley.
Pentru simplul motiv că Langley
e pentru CIA, nu FBI!
N-ai știut că în Irlanda de vest
se vorbește galeza, deci cine-i prostul?
– Cum a fost ziua de azi?
– Energetică.
Fii atent, e ceva ce mă apasă
și nu de penis e vorba.
Mi-a dispărut unul din oameni, Mc Bride.
I s-a găsit mașina într-un loc de
sinucigași, fiind în serviciu.
– Sunt semne de crimă?
– Nu, pe cîte știm.
Te gîndești că-i clar că nu e sinucidere,
deci la ce te gîndești?
Întîi, crima McCormick.
Și-acum, un polițist dispărut, o coincidență-n plus…
– - Poate-a văzut ceva și-a fost…
– Asasinat.
– Ucis, da.
Prima lui zi de lucru,
ca să vorbim de ghinion.
Da, de unde să-ncepem?
Începem cu ăstea două și de-aici la treabă.
“Măcel” e în galeză.
– Ce caz ai rezolvat prima dată?
– Furtul de struți.
Unul fura struți și-i căra în străinătate.
Cred că pentru ouă.
Nu-s fragile. Ai încercat să le spargi?
Crezi că trebuie să-ți spun asta?
– Am făcut.
– Iar, nu trebuie să-mi spui.
– Se spune că dacă faci odată, ești captivat.
– Asta-i o prostie.
E propaganda în fața copiilor.
– Ești un polițist neconvențional.
– Mulțumesc!
– Asta nu-nseamnă că-i un compliment.
– Știu, doar ai glumit.
Ce-i așa interesant?
Cred c-am luat o pistă falsă pentru ăia
care l-au omorît pe McCormick…
un băiat numit Billy Devaney.
– Devaney? Italian?
– Da.
Devaney a spus c-a fost seara în Hanlies,
și l-a bătut pe Joey Brennan.
Deci?
Deci am crezut în urma telefonului
că a fost acolo noaptea.
– L-a văzut pe Billy…
– Billy Devaney l-a atacat pe Brennan…
și a decis să-l învinuiască pe McCormick.
Exact.
– Frumoasă palmă! Merge înainte.
– Hei, stai așa – mai ruleaz-o odată.
Drace, E Sheehy și Cornell.
Vezi, erau acolo.
Dac-un tîmpit regulează un hipopotam,
a sosit momentul chermezei.
Dacă un măgar regulează un leopard,
e vremea petrecerii.
– Ce tot vorbești?
– Sheehy a zis.
– Te-a luat la polizor, drace!
– E piele adevărată?
– Ce credeai, că-s de doi bani?
– Totu-i acolo?
– Cum zici.
– E totul acolo?
Nu, nu prea, am cîteva mii scoase.
Sigur că-i așa. E mita!
Noi cumpărăm pentru tine, tu-ți ții nasul
afară din treburile noastre. Asta-i ideea.
De ce trebuie să înșel pentru bani?
De ce-aș face-o? N-are sens.
Atunci toată întrunirea e inutilă.
Unul pe picior greșit s-a dat jos din pat.
Azi dimineață, englez ciufut!
Orășenii.
– Sunt trei porți principale?
– Da. Barna. Many Rossa și Spiddal.
– Bine, Punem 3 echipe acolo.
– S-a făcut!
Atunci controlăm coasta
de la un capăt la altul.
O hartă mai mare? Oamenii resping.
Trebuie să fie important.
Și vreau echipele, lucrînd pe litoral
din metru-n metru.
– Putem face asta în 48 de ore…
– Sper că știi.
Scuză-mă o clipă.
– Regret, nu vreau să jignesc.
– Dacă n-ați fi din nou așa închistați…
Nu-mi veți vorbi așa, sergent Boyle.
Acum aveți împrejur toți zombii
cu celulare și computere.
Trebuie să fie bine într-adevăr.
Încercăm a lucra împreună,
la o problemă importantă.
– Ce ai tu nevoie…
– Ce dorești? O cană de cafea?
Boyle, un copil vrea să-ți vorbească.
Pare mai mult că are pisica în copac.
Mai bine-ai primi.
De conveniență, noi…
– Unde e?
– Ceva mai încolo.
L-am găsit ascuns bine. Mascat.
Ei-s aici pîn-la înserat și-i
o treabă singuratică, în noapte.
Sunt probabil stafii și lucruri
de felul ăsta. Poltergeiști.
N-am habar de Poltergeiști,
aici nu-i nimic de reținut.
– Ce făceai aici în general?
– Heroină.
Mergi de-alungul fîșiei, continuă,
scoate-mă de-aici.
– Ai prins ceva?
– Nu, n-am nimic.
– Ai prins ceva, nici măcar nu ești surprins.
– Tot timpul numai afirmații.
Admite asta, bășinuță!
Nu mă lăsa să caut.
Crezi ca fiecare poate, că dacă
ai să cauți, mă poți acuza.
Ți-oi pune multe pe capul tău, Eugene!
O voi face. Fără alte întrebări.
Ce faci?
E mic.
E un Derringer. Booth l-a folosit
să tragă-n Abraham Lincoln.
– Ăsta nu poate dăuna.
– Își face treaba, am auzit.
– Nu-nțeleg ce face IRA cu ăsta.
– Poate e prea mic să omoare protestanți.
Uciderea de mici protestanți e ceva nostim.
– Urăsc copoii corupți.
– Atunci au încercat ceva?
– Nu, n-au încercat.
– Atunci, care-i problema?
Mi-e silă și-s obosit de soiul ăsta
de oameni cu care am treabă.
– La ce te-aștepți?
– Noi traficăm droguri.
Dalai Lama e ca și cum nu
participă la nostimadă.
Asta-i poanta, nu?
– N-are sens. N-are motiv.
– Banii?
– Da, banii.
Ce-ți trebuie să fii fericit?
– Curve.
– Curvele, desigur.
Am atins un punct în viață
unde caut sensul relațiilor.
Înțeleg ce spui: monogamie.
E un factor pe care Stanon nu-l
poate garanta: imprevizibilul.
Nimic de spus. Lasă-mă să ghicesc: Boyle.
Da, el e.
Îmi plac rechinii. Sunt calmi.
Nu mi-a păsat.
– Ce-ar trebui să mărturisești la vîrsta ta?
– Ce-are aface asta cu vîrsta mea?
Pol Pot, trecuse de 70 cînd a murit.
Da, dar de faptele lui
Pol Pot care-or fi…
ce ai de talia ta?
– Știi totul.
– Poate.
– Ai participat la o orgie?
Sau te-ai îmbătat?
– Stai.
– Sau ai avut o curvă anal?
Dar cum e poliția?
E aici un FBI-st.
– Unitatea de Studiu al Comportamentului?
– Droguri.
– Mda, presupun.
– Yes. Da.
– Ce droguri?
– Cocaină.
Cocaină? Aș fi folosit cocaină.
– Se spune că e foarte mișto.
– Te ține treaz.
Ajută și cu fetele.
E-o marfă foarte iubită.
– Poți să-i condamni?
– Ăsta-i adevărul.
– Ce crezi despre amylnitrat?
– Ce?
Ce e amylnitrat, ce-ți face ăsta?
Ce crezi că sunt?
Un idiot de amator de droguri?
De ce așa, brusc te interesează?
Nu știu.
Am senzația c-am scăpat ceva.
Ai scăpat amylnitratul?
– Nu, vreau să spun în general.
– Cu toții am scăpat ceva.
De aia nu ești singură.
– Ce-ți umblă prin cap? Hai, zi!
Mi-am imaginat că eu doar nu…
am ascultat muzică. Mult timp.
Muzică pe viu, înțelegi…
Ca muzica folk irlandeză.
– Într-adevăr dorești?
– Va fi ceva bun!
Nu-i greu să te fac fericit.
Așa mi-au spus în timpul unei orgii.
– Precis te-ai bătut, a?
– Da.
– Cine-a făcut-o?
– Un tip.
Un tip! Nu prea simpatic…
– Cunosc cîțiva tipi de treabă.
– N-aș zice.
Ai o vedere pesimistă despre lume.
Ia numai două. Ciocolată.
De ce te-ai întors în Gallway?
Nu-i în regulă.
Uite la fotografiile astea.
– Ce fotografii?
– Care le-am făcut în G.
Ce-i cu asta?
Aș zice că ai nevoie de o dragoste liniștită,
dac-ai ști ce-i bine pentru tine.
– Și dacă nu, atunci, ce?
-Înregistrezi ceva progres, sau ce?
Sheehy, sergent Boyle.
Deci, a fost o capcană!
– Cum așa?
– Știu că-i doar o coincidență.
Am auzit zvonuri că unul
din Gallways avea…
slăbiciune pentru prostituate.
Am decis să mă ocup.
E o ocazie pentru mine.
Sunt nebun după cîntecul ăsta!
Ce dracu’ au cu podul de pe Tallahassee?
– Tot timpul am crezut că era un copil.
– Da?
Poate fi o armă.
Ceva adevărat, dacă stai să te gîndești.
Nu-i cunoști niciodată pe tipi ca aștia.
Poate fi foarte misterios.
Am cucuie. Sau ce-or fi.
Știi de unde am cucuiele?
Măgaru’ care bate femei.
Nu eram eu.
Era unul din tinerii cei veseli.
– Cornell și O’Leary?
– Ești bine informat, sergent!
Îmi place să fiu informat, ca și tine.
Nu-s suporterul grevei feminine
și ca să fiu sincer…
nu-s șantajist.
Așa, ca un motiv suplimentar…
Vă rog.
Asta mă va răscumpăra?
Atunci ar trebui să cumperi
pe fiece tip de pe coasta de vest.
– Să-i mituiesc pe toți?
– Nu dacă nu merită efortul.
– Chiar pe Wendell?
– Era…A, yankeul.
Nu, am decis cea mai mare discreție.
Știi că americanii au blestematele
lor de idealuri.
Voi fi foarte clar.
Asta-i o ofertă unică.
Dacă-mi spui, continui.
Și nu doar pentru mine.
Nu-i vorba de arestul meu.
Sunt oameni în spate.
Înțelegi?
Înțeleg, Sheehy.
Înțeleg.
Minunat!
La revedere, amigos!
Ești în regulă?
Cine-mi oferă milkshake
la o migrenă al dracului?
Le urăsc!
Ce faci acum?
E bine – mă gîndesc la ceva.
Cînd auzi că unul a fost lichidat
de mafie sau altcineva,
ce înseamnă asta cumva?
– Că ei l-au omorît.
– Ce altceva ar însemna?
– Da, știu. dar…
Ei au schimbat cursul într-adevăr?
Cursul s-a schimbat.
– Nu – doar au ucis.
Cineva în curs de schimbare
ia prea mult timp, nu?
Așa-i întotdeauna.
– Dnă McBride!
– L-ai găsit?
Vroiam să vă-ntreb ceva, vă rog!
– Credeam că sergent Boyle…
– A fost mutat din acest caz.
– De ce?
– Chestiune de competență.
Nu-i era capul la asta.
Inspector Stanton, n-am stabilit că pe dna
McBride noi …
nu o amestecăm în această discuție?
– Bine, scrînciob, știi
mai multe decît mine.
Scuzați, mă întreb ce motiv poate fi…
cînd soțul a optat pentru a dispare.
– Nu sunt sergent Boyle;
Nu știu nimic despre asta.
– Înțeleg.
– Lua mită?
– Nu înțeleg.
– McBride …
Lua bani de la oameni?
Gangsteri sau alții ca ei?
– E-un om bun de ce-ar…
– Nu, nu…
– Sigur că-i un om bun.
– Toți sunt buni!
De aia sunt oameni.
Apare în vest, în timp ce
banda de traficanți de droguri…
plănuiește părăsirea țării
pentru o juma’ de miliard de cocaină
Și înainte de a dispare, e un clenci.
– Inspector Stanton.
– Vreți să ziceți că soțul meu e-un criminal?
– Nu, nu pretindem…
– Spun că pentru bani…
deseori s-a făcut că nu vede.
Iar în final, a venit din Dublin.
Credeam că vrei să-mi găsești soțul,
dar în loc, mă insulți.
– Dnă McBride, vreau să mă scuz
sincer pentru stîngăcie…
Am vorbit numai cu sergent Boyle.
Să nu mai veniți la locul meu de lucru.
– Bună ziua.
– Dnă McBride, dacă mi-a permis …
Mișcător, a? Așa-s românii.
– Sergent!
– Collin.
– Vrei unul?
– Cine-s ăștia?
– Nu știu. I-am primit de la un libian.
– Toate culorile, uită-te!
– Doar trec peste ele, Collin.
Îmi place purpuriul,
îți dă o senzație de proaspăt.
Te rog, hai să vedem ce ne-aduce.
– Cine le-a găsit?
– Un băiat.
– N-avem nici-o problemă cu asta?
– Nu, e-un băiat bun.
E cam răvășit, așa că
nu prea contează ce spune.
– Deci, asta e?
– Da, asta-i problema.
Erau 2 Kalashnikov, 2 Glock,
Derringer – tre’ să fie…
– Ce-i Derringer?
– Un pistol mic.
Folosit de homălăi…
Ascuns pe corp, știi…
– Sunt homălăi în IRA?
– Cîțiva.
Era singura cale a MI-5 să se infiltreze.
Vreau să zic AK47, un Glock și un
Derringer, că doar nimic nu se pierde.
Ai vre-o idee ce s-a-ntîmplat cu astea?
Poate le-au mîncat șoarecii.
– Ce?
– Poate le-au mîncat șoarecii.
Nu pot să scriu în raport,
că șoarecii le-au mîncat.
– Nu?
– Nu chiar.
De ce n-ai raporta…
Sergent Boyle, s-a făcut maximum…
să fiți satisfăcut.
– Iar el s-a-nfuriat cînd ai
început cu întrebările…
nasoale despre armele dispărute.
Iar eu încerc s-o duc cu prostiile mele.
– Ceea ce nu-i necesar.
– Ai explozivul, nu?
Nu te-a surprins, așa-i?
Australienii au explodat mai multe probe,
după cum faci și tu.
– Nu, stai – nu fii furios!
– Nu-s furios.
– Îmi cer scuze. Putem s-o lăsăm baltă?
– Acept scuzele tale, Collin.
Dar îmi datorezi ceva.
Fiindcă mi-am dat toată osteneala
Trebuie să-ntreb autoritatea supremă.
– Este încă acolo?
– Da, este!
Atunci aș întreba mai multe.
Portbagajul e pe partea cealaltă, Collin!
– Doamne!
Le bag înăuntru.
Nimic. Dacă pînă mîine noapte…
e vremea de acționat.
– Urăsc rahatul ăsta!
– De ce?
Expresii americănești.
Vremea de acționat.
Și paznicul?
– Ei, asta-i separat!
– E cuvîntul corect pentru asta?
– Nu cred.
– De ce?
– Nu știu ce-i cu tipul ăsta.
– Șantajul nu-l deranjează.
Și n-a acceptat banii.
– Sunt impresionat.
– Și eu, trebuie să spun!
Îi urez succes.
Și integritatea dorită-n
slujba noastră așa des.
– Fii cu ochii pe el.
– Da, nu putem altfel.
Trebuie să fim siguri că nu ne stă în cale.
– De ce o fac întotdeauna?
– Că ești un sărit!
– Un caz social, nu sărit;
Asta-i ce mi-au spus la balamuc.
– Care-i diferența?
– Nu știu.
E complicat.
Așa…
– Ce-i dr. Olelewu pentru tine?
– Ce-a spus?
– N-o să-i placă petrecerea mea.
Am spus c-o să las să fie deportat
dacă face necazuri.
Ești groaznic!
Ți-e bine?
Mulțumesc, scoate-mă afară Gerry!
Gerry.
– Ești un băiat bun ca întotdeauna.
Oprește aici.
Nu purtai barbă nici-odată.
Stai așa, amîndoi știm că nu-i așa.
Hai s-o facem cum trebuie.
Mișto muzică, așa-i?
Am verificat chestia cu camera.
Nu lipsește nimic, după cum vezi.
Ne-am despărțit amîndoi.
Era întotdeauna politicoasă.
N-a lăsat nici-un bilet?
N-a lăsat nici-un bilet.
N-avea ce să mai zică.
– Du-te, Gerry. El, poate-i mort.
– Trist. Cu drag, mama!
Era o femeie mîndră.
Era o femeie curajoasă.
Era mama mea.
Mulțumesc.
Îmi pare rău de mama ta.
Mi-am pierdut tatăl în urmă cu cîțiva ani.
Pe moment n-am realizat,
dar mai tîrziu am…
– E greu, a?
– Da.
Da, este.
Deci, ce urmează? Ancheta?
Informații credibile
spun că ei sunt în Cork.
– Cine-i în Cork?
– Connell, O’Leary și Sheehy.
– De unde vin informațiile ăstea?
– Surse sigure.
– Surse sigure?
– Da.
Ne vom concentra operațiile din Cork
în popasurile anexă din zona respectivă.
– Deci, te retragi?
– Da.
Deja există un alt agent.
Plec acolo la noapte.
Îți mulțumesc pentru ajutor.
Îți mulțumesc cu adevărat!
Ai grijă de tine, Wendell!
Așa voi face.
– La revedere.
Nu, las-o așa.
Îmi place Chet Baker.
Vrei poate să iei un
crenvurști sau o prăjitură?
Ceva ce cunoști.
– Ned Kelly era un păun.
– Mă gîndeam că mai degrabă era girafă.
– O girafă? N-ar fi mers.
Vreau să zic…
C-ai pune un dom pe loc, sau așa ceva.
E prea scump.
Hai să stăm acolo.
Credeam c-ai fost în Cork.
S-ar numi dezinformare
în lumea spionajului.
– Dezinformare…
– Dezinformare, deștept!
– Deci mai stai în Vale Rossa?
– Pe-aproape – în Spiddal.
– Știi, nu-s sigur că trebuie să ucizi…
sau doar să legi.
– Deci, faci lucruri aiurea.
– Ai cîteva frînghii…
cum le zici, bandă de izolație?
Poate în grajd, jos.
Sigur. Nu mă duc pe-acolo
în mijlocul nopții.
Ai putea să mă lași singur, a?
De ce l-ai ucis pe McCormick? Pot să-ntreb?
– Am crezut că-i turnător la FBI.
– Era turnător la FBI?
Nu părea să fie.
A fost ghinionul lui McCormick.
E mai bine să fii sigur, așa-i?
Adevărat. Nu poți fii
satisfăcut în muncă altfel.
Viață grea. Nu oricine înțelege asta.
De-aia iau pilule contra stress-ului.
Litiu.
Trebuie să fii atent cu ele.
Ți-e bine acolo?
Cred că trebuie să mă ridic puțin.
Era bună una din curve, nu?
Erau două fete…
M-am lăsat transportat cumva.
Fără anticoncepționale ai ocazia.
Am fost toți înainte acolo.
– De unde erau fetele?
– Nu din apropiere.
– Dublin
– Dublin? Atunci, e numai greșeala ta.
Mi-ar place dacă am aprofunda…
luînd o decizie.
Da, cîteva nachos și guacamole.
– Înțeleg că putem sta aici pentru un timp.
– Nu, nu stăm mult.
Totul se va termina curînd.
– Ce s-a întîmplat cu McCormick?
– E prea simplu să te poți înșela.
– De ce 5 și jumătate?
– Nu știu, eram beat.
– Te mănîncă de viu, creaturile.
– Era valabil și pentru McBride?
– Nu ăsta a fost la-ntîmplare.
Ne-a oprit fără motiv.
– Nu trebuia să se amestece.
– Ce-ai făcut cu cadavrul?
L-am aruncat în mare.
Peștii l-au mîncat deja.
– Nu-i rău, a?
Să scapi cu două crime.
– Încă n-ai scăpat.
Ți-admir încrederea, sergent.
Ca și pe tine.
La dracu’!
– Cred că mi-ai făcut-o!
– Și eu cred la fel.
– Ai lumină acolo?
– Nu-ți bate joc de mine!
O meriți.
Sunt atîtea lucruri ce vreau să le fac…
– Ca, de exemplu?
Să fugi cu taurii prin Pamplona?
Agent special Wendell Everett.
– Gerry Boyle.
– Ce mai faci?
– Unde ești?
– Aproape de Gallway.
– Trebuie să te întorci.
Se-ntîmplă astă noapte. Distracția e-n Cork.
– Uite sergent, știu că-ți place
să le-o faci americanilor…
– Nu, nu-i de glumă.
– Am venit la O’Leary.
– Ai venit O’Leary?
– Da, am venit la el și l-am împușcat.
– L-ai împușcat?
– Autoapărare!
– E mort?
– Așteaptă.
– Nu; ceva nu-i bine. Veneau din Cork.
Tu știi mai bine. La revedere.
Idiot.
– E mort.
– Și eu cred la fel.
– S-a sinucis?
– Nu. A fost omorît.
– A fost omorît?
– L-a omorît și l-a aruncat îm mare.
– Am fost însărcinat cu un criminal.
Iar acum, sunt în spatele altora.
Vreau să mă scuz doar că
nu am știut mai bine.
Ești o femeie uimitoare.
La revedere.
Gerry?
– Își ia răgaz cu asta.
– Da.
Am crezut că masochismul i-a trecut.
– Bănuiesc că n-ai să revii.
– Ce vrei să spui?
Nu-i un hobby, așa-i?
E-o problemă psihologică.
Foarte posibil.
Mă omoară dealurile astea.
Să nu cădem, da?
Unde ai găsit trei?
– Într-o reclamă din ziar.
– Ce ți-am spus.
– Sunt aici?
– Om bun!
– Ascultă, am chemat întăriri.
– De ce?
De ce? Dacă nu primim întăriri,
vom muri amîndoi – iaca “de ce”.
– N-o să vină nimeni, suntem doar noi doi.
– Ce tot vorbești?
– Știi ce vorbesc.
Ei nu vor…Ei nu fac…
500 milioane, Wendell. 500 milioane.
– Suntem doar noi doi.
– Drace!
Într-adevăr.
Asta probabil explică cazul de-aici.
E pentru tine.
Nu putem trage cu un Kalashnikov,
că ne-o duce la complicații internaționale.
– Trebuie. Avem acoperire.
– De ce avem nevoie de acoperire?
Cobor și-i arestez pe ăia pentru
asasinarea lui McCormick…
și Aidan McBride.
Și pentru trafic de cocaină,
– Da, Wendel?
– Vreau să fac o precizare.
– E-o sinucidere.
– Știu.
Chiar dacă o să scap, ei s-or întoarce
iar eu voi fi singur.
– Nu ca tine – tu te întorci în US.
Dar eu unde mă duc?
– Asta-i problema cu pielea.
Ei nu uită niciodată.
Oricum, cobor.
Știu ceea ce crezi.
Crezi că oamenii sunt
înarmați și periculoși.
Iar voi, FBI-știi sunteți obișnuiți să
trageți în femei dezarmate și copii.
Sictir, sergent!
Ai să m-ajuți acum, sau nu?
– Ai fost cîndva împușcat?
– Da.
– Doare?
– Dacă doare? Nu, de loc.
– Sigur că doare. Și-acum, ce?
Vrei mai multe gloanțe?
– Ei spun că șocul durerii trece.
– Care ei?
– Nu știu. Așa spun ei.
– Doare, bine?
– Doare tare.
– Drace!
Bine.
– De cîte ori ai fost împușcat?
– 3 ori.
– 3 ori? Doamne!
– Asta e!
– E cineva pe care să-l chem dacă…
– Nu, nu e nimeni.
Doar o să-mi dea o medalie
ca celor ce revin din Irak.
Sictir, sergent!
Mersi că te-ai întors să m-ajuți, Wendell.
Îți mulțumesc.
La revedere.
Asta trebuie să fie o glumă.
E agentul.
– Suntem Sheehy și Cornell.
– Ceilalți puteți pleca dacă n-aveți treabă pe-aici.
Asta înseamnă un “NU” puternic.
Hai să plecăm.
– Ce faci?
– E mai bine decît de Crăciun.
Vino-ncoa!
Bună împușcătură!
Rană carnală.
Stai, măi boule! Mă predau.
Boyle.
Boyle.
– Împușcătură cu noroc.
– Ba, de loc! Acum ăi fi un păgubit al dracului.
Oricum, nu pierzi zilnic 500 de milioane.
– Au fost 200 de milioane.
– Întotdeauna ei exagerează. Știam asta.
Nu știi nimic despre nimic.
Ești un mititel tembel.
Cred că am procedat corect.
În comparație cu tine, Francis Sheehy.
Și cu amicii tăi.
– Cine-a tras acolo cu automatul?
– FBI-stul.
– N-a mai avut atîta plăcere
de cînd au ars pe toți copii în Waco.
– O’Leary cretin!
– Nu era cel mai al dracului.
Englezul nu era cu mult mai bun.
Trebuia să-ți angajezi columbieni.
Sunt lucrători de nădejde.
Nu mă rog să fiu ajutat
– Dacă te aștepți la asta.
– Știu cum să mor.
– E bine pentru tine, Sheehy. La revedere.
Drace!
– Ești în ziar?
– Dumnezeule, nu!
– Tîmpit!
– Asta a fost bună.
– Poți s-o folosești la cartea ta.
– Ce carte?
– Americanii scriu cărți despre orice.
– Și o vinzi mai tîrziu ca film.
– Poveste tipică, așa-i?
Multă acțiune, puțin umor…
și dacă mai e implicat și-un plod,
să-ți fie de bine!
– Îți trebuie un happyend.
– Un happyend?
– N-ai milioane și-ai oprit
traficul de droguri lichidînd 3 traficanți?
– Ce poate fi mai happyend?
– Am pierdut un om bun.
N-aș fi chiar atît de
sigur; n-au găsit corpul.
– Oceanu-i mare. E mort.
– Ori a fost ars, ori înnecat.
– Era un bun înotător.
– Scuză-mă băiete, asta a fost un nonsens:

Get Adobe Flash player

Comments are closed.