Malena 2000 Romanian

Posted by on August 10, 2012

movie image

Download subtitles of Malena 2000 Romanian

Malèna -- Trailer

 

Traducerea:
Dappon
În această după amiază la orele 5:00
Il Duce se va adresa națiunii!
Vi se ordonă să deschideți radiourile!
Toți cei care au aparate
de radio sau radio-gramofoane
au ordin să le deschidă!
Mussolini va vorbi tuturor italienilor!
Sunteți autorizați prin ordinul guvernului fascist
să întrerupeți lucrul.
În această seară la orele 5:00
Il Duce se va adresa națiunii!
Aveam doisprezece ani și jumătate
și era într-o zi de sfârșit de primăvară
a anului 1940
când am văzut-o pentru prima oară.
Îmi amintesc foarte bine.
În ziua aceea Mussolini a declarat război
Franței și Marii Britanii
iar eu am avut prima mea bicicletă.
Sașiul e Maino, axul Atala,
ghidonul d’Ambrosio,
jențile Bianchi, furca Legnano,
iar schimbătorul de viteze Vittoria Margherita.
O adevărată bijuterie.
Pentru tine am pus un lanț nou.
Să-l ungi bine tot timpul, ai înțeles?
– Zici că e sigură?
– Am și biciclete noi!
Mimi, suntem în război.
Cine își permite o bicicletă nouă?!
Soldați combatanți
pe uscat, pe mare sau în aer,
cămăși negre ale revoluției
și ale Legiunilor!
bărbați și femei ai Italiei
și ai Regatului Albaniei, ascultați:
În afară de tatăl meu care nu-l prea simpatiza
pe Il Duce,
tot orașul era fericit că Italia intra în război.
Poate că nu-și dădeau seama
că viața noastră era în pericol…
Este momentul
deciziilor irevocabile.
Pine, tu ce crezi, furnica asta știe ce-o așteaptă?
De unde să știe ea?
Dacă e proastă ca tine, Matia,
habar n-are de nimic.
Declarația de război…
a fost trimisă deja ambasadorilor.
Nu mă pedepsi, căci sunt fiul Mariei.
Nu mă pedepsi, căci sunt fiul Mariei.
Hei, Nicola! Tanino!
Puiul de cățea are o bicicletă nouă!
– Ce frumoasă!
– Este aproape nouă.
– Ce frumoasă e!
– Îți place?
Făcută la comandă, exact ca alea de curse.
– Acum ești și tu, bărbat.
– Atunci e „Da”?
– Tu ce zici?
– Eu n-am nimic împotrivă.
– Și tu?
– Să-l lăsăm să intre…
– Dar tu?
– Să intre.
Sasa, tu ce zici?
N-am chef ca un mucos
să-și bage nasul în afacerile noastre!
– De ce? Ce faceți?
– Poți să-ți ții gura?
Vine! Vine!
Ce se întâmplă?
Dacă vrei să fii unul de-al nostru,
taci și te uită!
– Cine este?
– Fata surdului, profesorul de latină.
– Cum o cheamă?
– Ce fund are!
Ce i-aș face dacă aș avea-o o jumătate de noapte!
I-aș trage-o și în urechi…
Păcat că e măritată. Dacă n-ar fi…
Cum o cheamă?
Malena, cel mai frumos fund din Castelcuto.
Soarele este mai mare decât luna.
“Sol maior est quam lunam. ”
Sau altfel spus: “Sol maior est luna. ”
Domnule profesor,
pot să i-o trag fiicei tale, Malena?
Da, dar repede.
Iubesc sinceritatea mai mult decât bogăția.
Șapte!
– Șapte și jumătate!
– A mea e cât o gură de tun!
– Opt degete!
– Opt e nimic! Nu poate decât să gâdile o femeie!
Unu, doi, trei… Doi și cinci,
doi și șapte, doi și nouă.
Torpilă!
o s-o spintece în două pe Malena.
Odată Malena m-a chemat la ea.
Era într-o dimineață când am chiulit de
la școală ca să trec pe lângă casa Malenei.
Ea era la fereastră și părea că mă așteaptă.
Am crezut că vrea să-i cumpăr țigări.
M-am apropiat ca să-mi dea bani
și ea avea halatul descheiat.
Iar ea era goală așa cum a făcut-o mama ei.
Târfa…
A făcut-o intenționat, ca să mă provoace.
Dar am fost un idiot. Trebuia sa profit de ocazie.
Dacă mă mai trimite vreodată după țigări,
știu eu ce să-i fac!
Ar face mai bine să se lase de fumat.
Oricum ești un tolomac.
Hei, piticule, stai aici de două ore
și încă nu ți-ai măsurat-o.
– Nu te mai primim în bandă!
– Măsoar-o!
Unu… doi… trei… patru… cinci…
Numai șase!
Știi ce se spune despre un puști
în pantaloni scurți?
Că o are scurtă!
Du-te naibii! Degetele mele sunt de
două ori mai groase decât ale tale!
Rahat!
– Acum a cui e mai lungă, piticule?
– A ta!
Terminați!
Nimeni n-o are mai mare ca a mea!
– Renato chiulește de la școală.
– Taci!
Hei, tu! Vino încoace!
Du-te să-mi cumperi niște țigări!
Ce țigări doriți?
Macedonia Extra.
Mi-e cunoscut costumul ăsta.
Pare a fi costumul de nuntă al tatălui tău.
L-am cusut în 1923 și arată ca nou.
L-a purtat numai la nunta lui. Zice că
vrea să-l păstreze pentru înmormântare.
Sigur, dacă e înmormântat în costumul ăsta,
ajunge direct în rai!
– Tatăl meu e tânăr, încă.
– Iar tu ești prea mic pentru pantaloni lungi.
Nu v-am cerut părerea. Eu plătesc!
– Tatăl tău e de acord?
– Sigur că e de acord!
Hoțule! Nenorocitule! Domnule Amoroso Renato!
Va să zică chiulești de la școală!
Toți cei de vârsta ta fac la fel…
– Ce faci? Lasă-l!
– Ți-arăt eu ție!
– Lasă-l în pace!
– Știu eu ce fac.
Să te lași bătut de prietenii tăi ca un mizerabil,
treacă-meargă…
Ajunge!
Când eram de vârsta ta,
ei o încasau de la mine!
Dar să furi pantalonii tătălui tău
și să te duci să-i modifici ca să-i porți tu
asta întrece orice măsura!
Tată, tu nu înțelegi?
Ce să înțeleg?
Cine ți-a dat voie să vorbești?
Mi-e rușine să mai port pantaloni scurți!
Dar pantalonii de golf? Ăia îți plac?
Ajunge! Este un copil, încă!
Am să-i spun secretarului de partid că
nu mă lași să merg la exercițiile fasciste!
Facem un târg.
În ziua în care cineva o să-i crape țeasta
“Marelui Nostru Conducător”,
atunci o să poți purta pantaloni lungi.
Jură!
Sigur, o femeie tânără și frumoasă ca ea
nu rezistă singură, nu, Michele?
– Despre cine vorbește?
– Malena Scordia, fata surdului.
Sigur are un amant…
Nu se poate altfel!
– Numărul cincisprezece!
– Eu!
– Chiar și când era încă domnișoară…
– Cine știe?
Cum cine știe?
După două săptămâni de la căsătorie,
soțul ei a fost încorporat și trimis la război!
Cine vrea să pună pariu că nu doarme singură?
Nimeni!
De ce nu mă lași să stau cu ceilalți?
Deocamdată ești prea mic ca să
stai pe un scaun de adult.
– Noapte bună.
– Noapte bună, camarade.
Din Africa de Est să revenim cu știri din țară:
Rapoartele spun că criza de combustibili
și alimente a început să crească.
Artileria anti-aeriană
a doborât trei avioane inamice.
Contrar zvonurilor defetiste, în insulele
izolate și în provinciile meridionale
continuă distribuirea raționalizată
pentru făină și…
Însă dragostea mea, nu!
Dragostea mea nu poate dispărea
Dusă de vânt ca petalele de roze,
Dragostea mea nu va muri
Și nu se va ofili niciodată…
Eu o voi veghea și o voi apăra
De tot ce ar putea s-o veștezească
Și voi face să înflorească în inima mea…
Dar, fiule, dacă nu știi nici măcar titlul,
eu cum să te ajut?
Cum așa? E aia frumoasă, romantică…
“Ma l’amore no”…
“Ma l’amore no”!
De ce nu spui așa?
A, e cântecul Alidei Valli…
Zece lire. Plătește la casă.
– Dar nu-l încerci?
– Pentru ce?
– Dacă e defect?
– Discul e nou-nouț!
”Doamnă Malena, inima mea este în flăcări.
”Scriu scrisoare după scrisoare
”și dacă nu am avut curajul să vi le trimit
”este doar pentru că nu vreau
să vă fac vreun rău.
”Așadar iertați-mă dacă astăzi îndrăznesc
să v-o trimit pe aceasta.
”Vreau să știți că în acest oraș sunt multe bârfe,
”se spun lucruri urâte despre dumneavoastră,
că aveți un amant secret.
”Dar eu știu că nu-i adevărat.
”Și că nu aveți pe nimeni.
”După soțul dumneavoastră, singurul
bărbat din viața dumneavoastră sunt eu. ”
Ce fund…
Trebuie să plec.
Ne vedem mâine, la școală.
Cu bine.
Vezi să nu te rătăcești!
– Pe cine așteptați?
– Pe Malena.
– Malena? Caută din nou o slujbă?
– Dar cine s-o angajeze pe una ca ea?
Nimeni din orașul ăsta!
Am eu ceva pentru ea…
Puștiule, lasă-mă să trec…
Hei, frumoso,
l-ai lăsat fără grai pe soldatul ăla!
Domnule avocat!
Ce să-i spun omului să facă!
Lasă-l să mai aștepte puțin!
Bună ziua, signora Malena,
ce mai faceți?
– Ce mai face tatăl dumneavostră?
– Îmi permiteți?
– Mulțumesc, la revedere.
– La revedere.
Gata, acum puteți intra!
A plecat!
Mi-am uitat cheile!
– Deci e adevărat ce spune lumea!
– Ce ai? Arăți ciudat.
– M-ai otrăvit cu minciunile tale.
– Nu te mai pot privi! Câtă ură ai în priviri!
M-ai dezamăgit!
Am știut de la bun început
că ești o femeie fără principii.
Ce vrei să spui?
Nu am făcut niciodată nimic rău.
Mincinoaso! Am pus să fii urmărită!
Știu unde ai fost. Știu totul!
– Nu!
– Mărturisește că ai un amant!
Nu-i adevărat,
numai pe tine te iubesc, Renato, jur!
Mincinoaso!
– Amoroso.
– Prezent!
– Cali.
– Prezent!
– Costanza.
– Prezent!
Domnule profesor, pot să-i fac
un copil fiicei tale, Malena?
Domnule profesor pot să-mi pun
jucăria între sânii Malenei?
Domnule profesor,
eu pot să i-o bag pe a mea între picioare?
Bine, dar pe rând!
Sunteți niște ticăloși!
Uită-te la ea cum se îmbracă…
Și uită-te cum își leagănă fundul ăla…
– Ce-or fi găsind bărbații la ea?
– E atât de vulgară…
Fiul meu spune că e o prefăcută.
Soțul meu spune că n-ar atinge-o
nici cu o prăjină de șase metri.
Amanta baronului Bonta
e mult mai simpatică.
Cel puțin Gina face totul la lumina zilei.
Baronul se frige cu ea o dată pe
săptămână, apoi se întoarce la Palermo.
În celelalte zile se frige cu cine poate,
la cinema Vittoria.
Ele se frig,
iar Dumnezeu o să le ierte pe toate!
Comunicat al Marelui Cartier General:
“Bravii și invincibilii noștri luptători
din forțele aeriene
au susținut fără încetare acțiunile trupelor terestre.
Convoaiele inamice
au fost mitraliate și bombardate,
numeroase autovehicole fiind
imobilizate sau distruse,
iar bateriile acestora reduse la tăcere.
În zilele de 14 și 15,
RAF a pierdut în total 20 de avioane.
– Masa e gata.
– Mulțumesc.
Nu e foarte mult…
Eu Tarzan, tu Malena.
Renato,
ești cel mai bun pistolar din Vest!
O să înnebunești și o să orbești!
Malena…
Rândul din dreapta!
Brațele sus, la numărătoarea mea!
Unu! Doi! Unu! Doi!
Ați auzit? Malena a rămas văduvă.
Mi-a spus tata. A citit telegrama.
Soțul ei a fost ucis!
Camarazi din Castelcuto!
Ne-am adunat astăzi
pentru a lua parte la tragicul,
dar onorabilul doliu
care a cuprins orașul nostru.
Ca să exprimăm cele mai profunde
condoleanțe ale noastre
părinților locotenentului Antonino Scordia,
căzut eroic pe câmpul de luptă
în Africa de Est,
și soției sale, Maddalena,
care, copleșită de durere,
n-a putut să ni se alăture…
– S-a dus să-și caute altul!
– Trebuie să-i încălzească cineva patul!
Dar care cu sufletul este alături de noi,
deoarece femeile siciliene,
prin abnegația și prin sacrificiul lor,
mărșăluiesc umăr la umăr
cu luptătorii noștri!
Martiriul concetățeanului nostru
pentru apărarea patriei
nu a fost zadarnic.
– Locotenentul Cadei e foarte simpatic.
– Fascinant, ca toți aviatorii!
Norocoasă e aceea cu care se va căsători!
… și ne va duce la victoria finală
a Imperiului Fascist!
Trăiască Il Duce!
De acum înainte eu îți voi purta de grijă.
Pentru totdeauna. Promit.
Dă-mi numai puțin răgaz ca să mai cresc.
Acum sigur o să-și ia un amant!
Odată ce-ai pornit pe drumul ăsta,
nu mai e cale de întoarcere!
Ce să mai aștepte? Să-i spunem noi?
Ființa 27 de ani.
Știe ea să-și caute un amant!
Cusimano, dentistul, e nebun după ea.
Ieri când se uita pe fereastră după ea,
a scos un dinte sănătos
în loc să-l scoată pe cel cariat!
Dentist sau nu,
noi de ce n-am văzut-o în ultima vreme?
Pentru că e prea ocupată!
Se spune că-și face de cap
cu un negustor din Catania,
Unii vorbesc de Cusimano, dentistul.
Cu un tată de familie?
Ce nerușinare!
Când te naști târfă…
Poștașul a dus carabinierilor
o mulțime de scrisori anonime
în care se spune că amantul ei
este cutare și cutare.
Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu!
Nu pot să vorbesc cu nimeni
despre problemele mele.
Sunt prea intime.
Dar tu îmi pari simpatic.
Am încredere în tine.
Începând de azi o să aprind o lumânare
în fiecare zi pentru tine.
Iar duminică am să merg la mesă.
Dar tu trebuie s-o protejezi de oraș
pe Malena Scordia.
Da, văduva… Măcar câțiva ani.
Apoi o preiau eu.
Mulțumesc pentru că ați venit.
Mi-a făcut plăcere să vă avem printre noi.
– Încă o dată, condoleanțe…
– Condoleanțe!
Ce picioare și ce fund!
Ticălosule!
– Derbedeule!
– Vino înapoi!
– Nu puteți cânta în italiană?
– Vorbește în germană!
Renato, scoală-te, e târziu.
Renato, sus…
Renato…
Ticălosule!
Ce ești tu? Un fetișist?
Un sadomasochist? Un vicios?
Sau mai rău, un pervers?
– Ce-i asta?
– E o pălărie franțuzească, mama!
Cearceaful e plin de pete. E scârbos!
Să-ți fie rușine! Rușine!
– Ce frumoși sunt, mama. Pot să-i iau eu?
– Nerușinato!
Ce te uiți așa? Pleacă de aici!
Pleacă, nu mai ai niciun frate!
Unde te duci, porcule?
– Depravatule!
– Dar ce-am făcut?
Din clipa asta îți interzic să mai stai
la masă cu noi, ai înțeles?
– Răspunde-mi!
– Da, da!
Și nu mai ai voie
să vorbești cu surorile tale, ai înțeles?
Încuie-mă, numai… Ai să vezi tu!
Nu ai voie să părăsești camera asta
până nu ți se va da voie!
Fiule, manâncă măcar puțină supă.
Are să-ți facă bine.
Pietro, de trei zile n-a mai mâncat.
În Uniunea Sovietică nu mănâncă nimic,
și totuși…
Ce-i scârboșenia asta?
Roșcove. Cafeaua s-a terminat.
Mi s-a spus că arată ca și cafeaua.
Da, așa cum și eu arăt ca Vittorio de Sica…
Tot ce ne dau ei e groaznic!
Uită-te la buzunarele astea.
Tot la două zile trebuie să le cos!
Ața asta slabă n-are cum să țină.
Nu ața e de vină!
În timp ce porcul ăla recită Petrarca,
cu mâinile face 5 la 1 prin buzunare!
Cum adică, 5 la 1?
– Acum ai priceput?
– Nu!
Atunci nu le mai repara.
Coase-le de tot!
Și ce-o să se facă fără buzunare?
Se descurcă el. O să fie spre binele lui!
Stingerea! Stingerea!
“Când vă uitați la ceea ce fac femeile,
vă contemplați viitorul… ”
– A înnebunit?
– Eu cred că a orbit deja.
“Îmi neglijez studiile… ”
“Cel mai vag viitor pe care mi-l pot imagina”
“e parfumul de mai care mă învăluia… ”
– Copilul ăsta are nevoie de aer.
– Aer?
– Aer?
– Aer!
Bună ziua, domnule profesor.
Scrisoarea asta e pentru dumneavoastră.
Scrie URGENT.
”Ați fost dezonorat.
”Fiica dumneavoastră, Malena,
se culcă cu tot orașul. Un prieten. ”
Era o anonimă, am citit-o!
Scrie că Malena e o tărfă
care se culcă cu tot orașul!
Atunci sunt speranțe și pentru noi!
Retrage-ți cuvintele!
Ce vrei? Te rup în bătaie,
domnule Pantaloni Scurți!
Renato! Renato! Renato!
Renato! Renato! Renato!
A fost o seară minunată.
Și pentru mine.
Păcat că e târziu,
trebuie să mă întorc la cazamă.
Aș vrea să te revăd cât mai repede.
– Da… Și eu… Mâine, dacă vrei.
– Bine, dacă nu sunt cumva de serviciu.
– Mulțumesc pentru flori.
– Pentru puțin.
Să ai grijă de tine…
Atunci, ne vedem mâine, Malena… ?
– Pe mâine.
– Noapte bună, Leone.
La ce oră… ?
– Bună seara.
– Bună pe dracu!
Cum îți permiți
să dai buzna peste logodnica mea?
Trebuie să fie o neînțelegere, domnule.
Am fost invitat.
Ești un mincinos ticălos!
Domnule, uniforma pe care o port
nu-mi permite să vă răspund.
– Dar o să-mi dați socoteală.
– Când dorești!
– Lașule! Ticălosule!
– Scoală-te și taci din gură!
Vino încoace! Te fac bucățele, lașule!
Îți mănânc urechile!
Nu de boașe! Nu te atinge de boașe!
Nu de boașe!
– Aici ești, adulterinule!
– Drace, soția mea!
– Domnule ofițer, priviți! Mă înșală!
– Cum, doamnă, cu un bărbat?
Om fără onoare! Trădătorule!
Ai zis că n-ai atinge-o nici cu o prăjină
de șase metri!
E dentistul!
Închisoarea te mănâncă!
Și pe târfa aia ordinară la fel!
Amândoi o să ajungeți după gratii!
Știam eu că are un amant, dar doi?
De aviator știam,
dar de unde a mai apărut și dentistul?
Dintre picioarele ei!
De rușine, profesorul Bonsignore
și-a dat demisia de la școală.
Zice că nu mai vrea s-o vadă niciodată
pe fiica ei.
Și nevasta dentistului
l-a dat afară din casă pe bărbatul ei.
Ce afară din casă?! Zgripțuroaica aia
o să-l târască prin toate tribunalele!
Și dentistul ce vină are,
sărmanul de el?
Malena e târfă!
Ea trebuie dusă în fața tribunalului!
Și nefericitul ăla, locotenentul Cadei,
părea așa un gentleman.
Cum a putut să se lase târât
în chestia asta?
Toată lumea știe
că aia distruge familiile!
Locotenentul ăla a căzut
ca musca în lapte!
O să se ajungă la tribunal.
– De ce credeți asta?
– De ce? Pentru că sunt trei plângeri.
Soția dentistului a chemat-o în instanță
pe amanta soțului ei.
Dentistul a avut nevoie de trei copci la cap.
L-a denunțat pe locotenent.
Dar dentistul l-a lovit primul
pe locotenent.
Asta e o insultă pentru un ofițer
în exercițiul funcțiunii.
– Toți trei vor ajunge la tribunal!
– Sunt pierduți!
În timp ce noi toți
o dezbrăcam cu privirile,
locotenentul și dentistul
au trecut la fapte!
Acum se duce ori la avocat, ori la notar.
Și ce să facă ea cu doi boșorogi?
– Îmi permiteți?
– Intrați.
Cu ce vă pot ajuta?
Bună ziua. Aș putea vorbi cu
domnul avocat Centorbi?
Vă rog… Ocupați loc…
– Domnule avocat, e văduva Scordia!
– Nu se poate! Sfântă Fecioară!
Spune-i să intre.
– Doamna poate să intre.
– Mulțumesc.
Doamnă, faceți-vă comodă…
Încântat.
Și acum mărturia Maddalenei Bonsignore,
văduva Scordia numită Malena.
Ar putea lua doi ani de închisoare.
Nu vă îngrijorați, totul o să fie bine.
Doamnă, sunteți acuzată de implicarea
doctorului Gaspare Cusimano
într-o legătură amoroasă secretă
cu scopul de a-i destrăma familia.
Îl cunoașteți pe doctorul Cusimano?
Sunteți sau ați fost vreodată
logodnica lui?
Categoric, nu.
Cum aș putea fi logodită
cu un om căsătorit?
Atunci de ce era Cusimano,
la o oră atât de neobișnuită,
în drum spre casa dumneavoastră?
Nu știu.
A fost și în alte seri
în compania dumneavoastră?
Da, o dată.
Unde?
Acasă la mine.
– Drept la țintă!
– Și ziceai că dentistul e un pămpălău!
– Cât a durat… vizita?
– Foarte puțin, Excelență.
Ce ați făcut?
Mi-a adus un medicament
pentru tatăl meu.
Dacă era pentru tatăl dumneavoastră,
de ce vi l-a adus dumneavoastră?
Nu știu.
Și după ce v-a dat medicamentul
ce ați făcut?
M-a salutat și a plecat.
Atunci de ce Cusimano,
un specialist stimat
care acum cinci ani a avut onoarea
de a-i extrage un dinte Ducelui,
s-a declarat în mod public
logodnicul dumneavoastră?
Totul e doar în închipuirea lui, Excelență.
A inventat totul, eu n-am nicio vină.
Soțul dumneavoastră e mitoman.
Dar cu locotenentul Cadei,
ce fel de relație aveți?
Domnule pretor, sunt văduvă.
Relația mea mea cu locotenentul Cadei
nu privește legea.
Foarte bine. Bine, bine…
În urma acestei legături,
din vina dumneavoastră,
locotenentul Cadei
a fost transferat în Albania.
Cu unul mai puțin.
Înainte de a pleca, a fost interogat
de un judecător de instrucție.
Grefier!
A declarat că s-a întâlnit cu
văduva Scordia doar de două ori,
de fiecare dată la ea acasă,
și că nu a avut cu ea
nicio relație amoroasă,
considerând legătura lor
“o simpă aventură”.
Nemernicul…
Ei bine, locotenentul Cadei
a fost acasă la clienta mea
care nu a făcut un secret
din faptul ca a nutrit pentru el o…
oarecare simpatie.
Dar, spre deosebire de
Cusimano, un om însurat
care a fost victima unor tulburări pre-senile,
de un caleidoscop iluzoriu de dorințe…
Ce tot spune ăsta?
Spre deosebire de
tatăl de familie Cusimano,
s-o spunem:
Cadei este…
și a fost
un burlac! UN BURLAC!
– Șmecher avocatul ăsta…
– Și el e burlac.
Atenta cercetare a faptelor
ne spune, prin urmare,
că văduva Scordia nu
a comis nicio altă crimă
în afară de a avea ghinion,
de a fi singură
și de a fi frumoasă.
Iată vina ei:
FRUMUSEȚEA!
Și de aici, invidia,
de aici minciunile,
de aici infamiile
care au privat-o chiar și de
încrederea tatălui său!
În afară de asta, trăiește încă o durere tăcută,
jelind deasupra mormântului fără cruce
pierdut undeva, în Africa de Est.
La baza argumentelor noastre
vibrante și convingătoare
stă, fără îndoială, o teză îndrăzneață
care ridică o singură întrebare:
Poate o femeie tânără,
după ce a trecut printr-o văduvie
neașteptată din dragoste de patrie,
să spere la adăpostul oferit de o nouă viață?
Are ea dreptul să dorească și să scrie
un nou final al poveștii ei de dragoste?
Noi, Excelență,
toți cetățenii din Castelcuto răspundem:
“Da”!
Credeți că acum Cusimano
mă va lăsa în pace?
N-are încotro.
A fost internat într-o clinică de psihiatrie
pentru că a insistat să se înroleze voluntar
în Africa de Est.
Nefericitul!
Nu știa că am pierdut demult Africa de Est!
Dar să uităm de Cusimano
și de aventurierul locotenent Cadei…
Și să ne gândim la noi!
Pui de cățea!
Iată… 150 de lire.
E tot ce mi-a rămas
la sfârșit de lună, din pensie…
Se vede că nu înțelegeți…
Onorariul meu pentru asta…
se ridică la 500 de lire,
dar de la dumneavoastră
n-aș putea accepta!
Malena…
Nu știu… Nu știu cum aș putea
să vă mulțumesc, domnule avocat?
Știi. Știi foarte bine, draga mea.
– Domnule avocat, vă rog să plecați!
– Unde să plec? Unde, frumoasa mea?
– Domnule avocat, încetați…
– Toată viața te-am așteptat, te-am visat…
– Domnule avocat, nu!
– De-o viață te aștept…
– Domnule avocat, nu!
– Dacă vrei…
– Domnule avocat, nu!
– O să am grijă de tine…
– Domnule avocat, nu!
– O să fiu al tău. Semeni cu Fecioara…
– Nu!
– Ești așa de frumoasă…
– Domnule avocat…
– Ba da!
O iert.
A făcut-o din recunoștință,
ca să plătească onorariul avocatului.
Doar o dată.
Dar tu n-ai respectat înțelegerea!
Să nu-mi porți pică…
Marele Stat General al Forțelelor Armate comunică:
Orașele din Sicilia bombardate ieri
de aviația nord-americană
au fost evacuate.
Numeroase familii sunt obligate
să se refugieze spre zonele rurale
și în centrul provinciei.
Nu s-au înregistrat acte de dezordine
în pofida lipsei de alimente
și a riscului de apariție a epidemiilor.
”Signora Malena,
un om mai destoinic decât mine
”a scris că dragostea adevărată
este necondiționată.
”Acum înțeleg de ce.
”Mie mi-a fost foarte greu
pentru că n-ați mai ieșit din casă.
”Dar cu cât a fost mai lungă despărțirea,
”cu atât mai puternică a devenit
dragostea ce v-o port.
”În oraș se spune că vă veți mărita
cu avocatul Centorbi.
”Poate că eu nu sunt decât un puști,
”așa cum mi-ați spus odată
când ați trecut pe lângă mine,
”fără să mă băgați în seamă, ca de obicei.
”Dar cum veți putea trăi alături
de un om bătrân, gras și urât,
”atât de urât, că nicio fată
din Castelcuto nu l-ar dori?
”I se spune Puturosul pentru că
nu se spală niciodată și pute ca un țap.
”Cum ar putea pielea dumneavoastră
fină și albă
”să se atingă de sudoarea unui bătrân
”care nu face niciun pas
fără s-o întrebe pe mama lui bigotă?”
Doamnă,
e adevărat că o să vă căsătoriți?
Ce scrii acolo?
Dă-o încoace! Lasă-mă să văd!
Afară!
Ieși afară mai repede! Afară!
Târfă ce ești…
Stai drept, Renato, nu te mai fâțâi!
– Puțin mai lungi, Don Placido.
– Da…
Puțin mai largi în talie, ca să-l țină mai mult.
Sunt gata până mâine?
Băiete, ai un pic de răbdare,
e mult de lucru.
Așteaptă-mă aici.
Doamne, fă ca mama să fie de acord!
Tâmpitule! Idiotule!
Nu mă mai trata ca pe un copil.
Am crescut!
Să-ți intre bine în cap!
Bunul nume al tatălui tău nu va fi
purtat niciodată de târfa aia ordinară!
Niciodată! Niciodată!
S-a terminat cu avocatul!
Și acum îl îmbăiază maică-sa
în fiecare sâmbătă!
Malena are întotdeauna o rezervă!
O să-și găsească repede un alt partener!
Haide, ia loc!
Următorul norocos și-a pregătit deja planul.
Da, și-a pregătit planul din pantaloni…
– Tuns și bărbierit.
– Imediat, domnule.
Bună ziua, Antonio.
Ți-am adus niște zahăr și pâine.
– E bună?
– Nu există mai bună.
– Nu pot să-ți plătesc acum.
– Nu-i nimic, doamnă…
Poți să plătești cu părul tău.
E așa de frumos…
N-are rost să mai căutăm.
Toți erau în adăpost, i-am văzut eu.
Grăbiți-vă, mai este cineva aici!
Dați-vă înapoi!
E profesorul Bonsignore.
Tatăl Malenei.
Sunt la dispoziția dumneavoastră.
Condoleanțe, signora Scordia.
Signora Scordia… Condoleanțe.
Dă-te la o parte, puștiule!
Signora, ce putem face noi?
Suntem în mâinile Domnului.
Nu uita propunerea mea…
N-o să te las să mori de foame…
Numeroase avioane au aruncat ieri bombe
asupra orașelor Marsala, Palermo,
Trapani și Porto Empedocle
provocând mari pagube!
În rândul populației s-au înregistrat
14 morți și 9 răniți în Marsala,
42 de morți și 74 de răniți în Palermo,
8 răniți în Trapani,
13 morți și 32 de răniți în Porto Empedocle.
În 1937, Il Duce spunea că aliații noștri
nu vor pune niciodată piciorul în Sicilia.
În vremea aceea nu vedeam niciun german.
Acum colcăie peste tot.
Priviți!
– Ia te uite…
– Acum e roșcată.
– Uite cum își mișcă fesele…
– Ce i-aș mai tăia părul ăla!
Aș jupui-o de vie!
Ce dezgustător!
Respectele mele, signora Malena!
– Cine e?
– Deschide, eu sunt.
– Cine „eu”?
– Eu, Salvatore.
Ți-am adus zahăr, țigări și cafea.
Intră…
– Ți-ai tăiat părul…
– Îți place?
– Da, te face mai tânără.
– Mulțumesc.
– Aseară n-am putut veni.
– Nu-i nimic…
Acum și-o pune și cu nemții.
– Cine?
– Malena Scordia, târfa.
A făcut echipă cu cealaltă târfă,
cu Gina.
– Vezi cu ce se servește!?
– Ai dreptate…
Se pare că petrec niște nopți încinse
la hotelul Moderno.
E rândul nemților.
Se spune că cele două curve
trec din cameră în cameră
mulțumind cinci ofițeri deodată.
La naiba!
Fiica mea,
copilul ăsta e posedat de diavol!
– Isuse, Maria!
– Tatăl nostru Care ești în ceruri…
Sfințească-Se Numele Tău…
Rosa!
Rosa, vino!
Vino când îți spun!
Parcă pozezi „Pieta” pentru Michelangelo!
– Vino!
– Nu!
Cel Rău cu sânge se hrănește.
Moartea trece cu moarte.
Exorcizați diavolul din copilul acesta!
Capra roșie cu sânge de capră se hrănește!
Cap și coadă. Cel Rău să iasă din copilul
acesta și să plece în pustie!
Rușine! Rușine! Rușine!
Amedeo, așa l-au vindecat și pe unchiul meu!
Și a avut holeră!
Dar fiul tău nu e bolnav, înțelegi?
Devine bărbat!
Are o sculă uite atâta!
Are nevoie de o femeie!
Renato…
Renato, așteaptă-mă aici!
Vino… Intră, intră…
Închide ușa!
– Și tata?
– Lasă-l pe el…
Domnișoarelor!
Alege-o pe cea care-ți place.
Domnișoarelor!
E doar un copil…
– Pe cine avem noi aici?
– Carne proaspătă.
Ce mic ești…
Lupetta, treci în cameră!
E al tău.
Vino…
– Cum te cheamă?
– Amoroso Renato.
Amoroso… Ce nume romantic!
În seara asta ori murim în bombardament,
ori ajungem la pușcărie.
Hai, dă-i drumul…
Vino, Renato…
– E prima oară?
– Nu.
Mi-am imaginat asta de multe ori.
Haideți să-i dăm curvei ăleia nerușinate
ceea ce merită.
– Nu te băga.
– Asta este între femei.
Acum o să vezi ce pățești
când ne furi bărbații
și te culci cu jigodiile de nemți.
Acum n-o să-ți mai desfaci picioarele,
curvă ce ești!
N-o să mai fii bună de nimic!
Asta o să te învețe ce e respectul!
Acum îți place? Târfă!
Când începi rău, sfârșești rău!
Doamna este servită!
Cară-te!
Dispari!
Să nu mai pui piciorul aici!
Încă un nou venit.
– Cine e?
– Habar n-am.
– E Nino Scordia, soțul Malenei.
– N-a murit?
– Soția lui e într-un bordel din Palermo.
– Parcă a murit în Africa de Est!
Bietul om. Mai bine ar fi murit.
Ăsta nu e soțul Malenei?
Cum te cheamă?
Cum te cheamă?
Hei! Aici!
Hei, Giovanni, a sosit un străin!
O cunoașteți pe Malena Scordia?
Scordia? Cine e?
– Dumneavoastră cine sunteți?
– Asta este casa mea!
Nu știm nimic, nu suntem la curent. .
– Când am venit noi, nu locuia nimeni aici.
– Cum, nimeni?
Bietul om.
Nimeni n-o să-i spună adevărul.
Tu ce i-ai spune?
“Nevastă-ta face trotuarul în Trapani”?
E frumoasă încă,
dar va rămâne o curvă toată viața.
Mi-am pierdut un braț, n-am murit!
Apoi am fost luat prizonier în India
unde m-am îmbolnăvit de malarie.
Spune-i!
Domnule, și-a pierdut un braț
și s-a crezut că e mort…
Hei, puștiule! Ce cauți aici? Pleacă!
Eu sunt la bar… Cafea.
Trebuie să duc ceștile. Înțelegi?
Bine, bine…
Dați-mi o locuință… Nu am unde să dorm.
Părinții mei au murit.
Soția mea a dispărut
și nimeni din oraș nu știe unde e.
Domnule…
Soția lui era femeia care a fost bătută
în ziua în care am sosit aici.
Toată lumea spune că e prostituată
într-un bordel.
Vă rog, ajutați-mă s-o găsesc.
Domnule secretar…
Domnule secretar, vă mai amintiți de mine?
Sunt Nino Scordia.
Tinere, mă confunzi cu altcineva.
Îmi dați un foc?
Ați fost secretarul partidului fascist
iar dumneavoastră adjunctul.
Mă puteți ajuta?
Nu știți nimic de soția mea?
Nu ea era cu separatiștii?
A murit în brațele lui Antonio Canepa!
– Sunteți o familie de eroi!
– De eroi…
Da, aveți dreptate.
Niște eroi care au luptat în război
ca să apere niște mizerabili ca voi.
Du-te și plimbă-te prin bordelurile
din Sicilia!
Poate o găsești acolo
pe curva de nevastă-ta!
Stai puțin! Hei, întoarce-te!
”Dragă domnule Scordia…
”Iertați-mă că n-am avut curajul
să vă vorbesc ca de la bărbat la bărbat.
”Dar sunt singurul care știe adevărul
despre soția dumneavoastră. ”
”Aici nimeni nu vă va spune nimic.
Dar cu atât mai bine.
”Pe aici se spun numai
lucruri rele despre ea.
”Dar credeți-mă,
”doamna Malena,
v-a fost o soție credincioasă.
”Numai pe dumneavoastră v-a iubit.
Acesta este purul adevăr.
”Este adevărat că
s-au întâmplat multe lucruri,
”dar atunci dumneavoastră
erați declarat mort de mult.
”Ultima oara când am văzut-o,
se afla într-un tren spre Messina.
”Mult noroc.
”Ar trebui sa semnez “un prieten”,
ca toate scrisorile anonime,
”dar numele meu este Renato. ”
Un an mai târziu
Ei, dragul meu, totul e bine?
Cu voia lui Dumnezeu…
Mănâncă, scumpul meu…
Derbedeilor!
Uite cine e!
Nino, uite cine e aici!
Renato, de ce vă uitați cu toții
la femeia aceea?
Așa…
I-am văzut în piață.
Se plimbau braț la braț.
Taci! E aici.
Înainte nu venea la piață.
Uite cine e aici!
Am auzit,
dar mi-a fost greu să cred.
De ce tot uită după ea?
S-o lase în pace, biata de ea.
– Are câteva riduri în jurul ochilor.
– Și s-a mai îngrășat.
S-a schimbat destul de mult.
Bună ziua, doamnă Scordia.
Bună ziua.
– Bună ziua.
– Bună ziua.
Doriți niște roșii proaspete?
Sunt mai ieftine aici.
– Mulțumesc.
– Bună ziua.
Avem lucruri frumoase!
– Vă place, signora Malena?
– Da.
– Încercați-o.
– Nu e în regulă.
– Nu vă faceți probleme…
– Altă dată.
Dați-mi sacoșa!
Despre plată vorbim mai târziu.
Mulțumesc, bună ziua.
– La revedere.
– Bună ziua.
– Bună ziua, signora Malena.
– Bună ziua.
Lăsați, le iau eu.
Mulțumesc.
Mulțumesc mult.
Mult noroc, signora Malena.
Am pedalat de parcă aș fi vrut să fug,
și în realitate chiar fugeam.
De ea, de emoții, de vise, de amintiri,
de tot…
Mă gândeam că trebuie să uit tot,
și eram convins că am reușit să uit…
Dar acum, că am îmbătrânit,
că mi-am trăit viața,
și am cunoscut atâtea femei care-mi cereau:
”Să nu mă uiți!”,
iar eu le-am uitat pe toate,

Get Adobe Flash player

Comments are closed.